Lumea Sofiei – Jostein Gaarder

Lumea Sofiei este o carte despre lumea (filo)Sofiei culturii occidentale, scrisă de norvegianul Jostein Gaarder. Este o carte care ulterior este transpusă şi într-un film şi un joc pe calculator. Gaarder a studiat filosofia şi teologia şi, prin cărţile sale, aduce filosofia în vizorul unui public tânăr, într-o manieră accesibilă.

În romanul “Lumea Sofiei” autorul creează un personaj filozof – Alberto Knox care predă Sofiei, o tânără curioasă, de aproape 15 ani, un curs alternativ de filosofie. Povestea este conturată cu multe iluzii, mister şi fantezie.

Într-o zi oarecare, Sofia primeşte în poştă un plic, iar în plic o hârtie pe care îi e adresată o întrebare: “Cine eşti tu?”

Așa începe cursul de filosofie la care participă, din neant. Cursul constă în plicuri pe care tânăra Sofia le primeşte cu diferite întrebări şi apoi sosesc şi răspunsurile în mod indirect, prin ilustrarea momentelor importante din istoria filosofiei.

Astfel viaţa ei se concentrează pe această întâmplare misterioasă, fără să ştie iniţial cine îi trimite această corespondenţă filosofică. Aşa află despre mari personalităţi precum Socrate, Platon şi Aristotel.

Studiază din scrisori elenismul şi află că Atena a fost capitala filosofiei şi Alexandria – capitala ştiinţei.

Din plic în plic, ea călătoreşte prin Antichitate şi primeşte întrebări cu greutate: “Omul are idei înnăscute?”, “”Există sau nu schimbare în lume?”, “Ce îi trebuie omului ca să aibă o viaţă fericită?”, “Care-i materialul din care e făcută lumea?” şi multe altele, care pe Sofia o pun pe gânduri şi încep să îi dezvolte un simţ al răspunderii, al responsabilităţii şi reflecţiei.

Află despre parcursul creştinismului şi despre “noaptea de o mie de ani”.

Perioada Renaşterii îi dezvăluie omul ca fiind o fiinţă excepţională şi valoroasă. Face cunoştinţă cu Nicolau Copernicus, Galileo Galilei, Isaac Newton, Martin Luther.

Călătoria continuă cu perioada barocă, apoi epoca Luminilor, cu luminarea maselor largi şi face cunoştinţă cu Jean Jaques Rousseau şi Kant.

Profesorul îi aduce în cadrul cursului şi perioada Romantismului cu reprezentanţii ei, printre care maestrul Beethoven şi parcurge atentă sistemele de gândire ale secolului XX.

Autorul expune marile probleme filosofice, în stil beletristic şi îşi aşează personajele în oglindă: Sofia este oglinda Hildei, adevarata destinatară a cursului şi Alberto Knox este oglinda tatălui Hildei, un maior plecat cu o misiune ONU de menţinere a păcii în Liban. Cititorul cărţii se regăseşte în oglinda fetelor, lecturând cu sufletul la gură problemele ridicate de filosofi, de-a lungul timpului.

Şi, ca cititoare a cărţii, mărturisesc faptul că am dobândit un apetit către a studia mai îndeaproape istoria şi filosofia.

Închei cu o fabulă interesantă din carte, despre “jocul de puteri” dintre raţiune şi fantezie:

“A fost odată un miriapod care putea dansa absolut fantastic cu cele o mie de picioare ale lui. Când dansa, se strângeau toate animalele pădurii să se uite la el şi toate erau cât se poate de impresionate de arta sa coregrafică. Numai un singur animal nu putea să sufere dansul miriapodului: o broască râioasă”

– Cum să fac eu ca miriapodul acesta să termine cu dansurile, se gândea ea. Nu putea să spună, pur şi simplu, că nu-i plăcea dansul. Şi nici nu putea să susţină că ea ar fi dansat bine, căci n-avea s-o creadă nimeni. În cele din urmă, a clocit un plan diabolic.

S-a aşezat şi a scris miriapodului o scrisoare. „O, nemaipomenitule miriapod!” scria acolo. „Eu sunt o admiratoare devotată a artei tale înalte. Şi aş vrea tare mult să ştiu cum faci. Îţi ridici adică piciorul numărul 228 din stânga şi pe urmă piciorul drept numărul 59? Sau îţi începi dansul când îţi ridici piciorul drept cu numărul 26 şi abia apoi piciorul drept cu numărul 499? Aştept răspunsul tău. Salutări prieteneşti. Broasca.”

Când miriapodul a primit scrisoarea aceasta, a stat să se gândească pentru prima dată în viaţa lui ce mişcări făcea exact dansând. Care picior şi-l mişca primul? Şi care picior venea apoi?

Rezultatul? Miriapodul nu a mai dansat niciodată.”

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s